Interviu Dna Dorina Zidarescu

Î: Când și cum ați depistat că aveți hepatită C?

R: În toamna anului 2007 începusem să am stări de oboseală, nu aveam poftă de mâncare, slăbisem vizibil. În plus, aveam o permanentă stare de somnolență; dormeam câte 10, chiar 12 ore pe noapte, iar dimineața mă trezeam tot obosită. În timpul zilei dormeam iar.

 

Î: Cum v-ați hotărât să mergeți la medic?

R: Când a fost implementat, de către ministrul Nicolaescu, programul de analize gratuit și obligatoriu, m-am hotărât să merg la medicul de familie. Am făcut analizele la sânge, m-am întors la medic să-mi interpreteze rezultatele și el a bănuit că aș avea hepatită C. Până atunci nici nu auzisem de această boală. Mi-a recomandat să fac analize mai amănunțite, iar în urma rezultatelor m-a sfătuit să merg la București.

La București, am fost la Spitalul Matei Balș, au continuat alte seturi de analize amănunțite, iar diagnosticul a fost hepatită C, fibroză de tip 3.

 

Î: Când ați început să urmați tratamentul?

R: Am urmat un tratament în 2008-2009, dar fără succes, organismul meu nu a răspuns. În noiembrie 2011 mi-a fost aprobată de către Casa Națională de Sănătate tripla terapie, iar de atunci primesc tratamentul gratuit în fiecare lună. În prezent, mai am 3 luni și termin. În ultima perioadă, mi-am făcut viremia de 2 ori și a ieșit nedetectabilă, ceea ce mă face, oarecum, să uit că mă mai lupt cu această boală și să am mari speranțe.

 

Î: Ați întâmpinat probleme de când urmați tratamentul pentru hepatita C?

R: Eu nu am întâmpinat probleme de când urmez acest tratament la care organismul meu a și răspuns. Dar când am mers ultima dată la medic, am văzut pacienți cu anemie foarte mare, în cazul cărora medicii au fost nevoiți să întrerupă tratamentul pentru că medicația necesară este foarte scumpă și a fost scoasă din lista de gratuități. Lucru care mi se pare foarte grav dacă vă gândiți că noi, bolnavii de hepatită C, am căpătat acest virus fără vina noastră, fără să știm la ce riscuri ne supunem.

 

Î: După ce v-ați consultat cu mai mulți medici, de unde credeți că ați dobândit virusul?

R: Nu aș putea spune cu exactitate. Am avut parte de mai multe intervenții medicale de-a lungul vieții: am avut o anemie foarte puternică prin anii ’80-’84 și mi s-a administrat sânge, am avut o sarcină extrauterină, un accident de circulație urmat de un traumatism toraco-abdominal. Pentru toate acestea am avut nevoie de intervenții medicale. Am mers și la saloanele de cosmetică, pentru manichiură și pedichiură, și la stomatologie. Dar nu aș putea să învinuiesc pe cineva anume. Am avut ghinionul să contactez acest virus și atât.

 

Î: Ați fi putut evita cumva toți acești ani de tratament și vizite prin spitale?

R: Da, aș fi putut evita dacă mergeam din timp la medic. Dar cele care s-au dovedit a fi simptome ale hepatitei C, nu mi-au dat de gândit nicio clipă. În plus, nu auzisem de existența acestei boli. Și, probabil, dacă nu exista programul de analize implementat la vremea aceea, amânam cu mult vizita la medic.

 

Î: Cum v-a influențat această boală viața (socială, profesonală, personală)?

R: Când am aflat despre această boală, m-am documentat, am citit foarte mult, am vrut să aflu tot ce implică. Când am înțeles că nu am de ce să mă feresc de cei din jur și că nu îi pun în pericol în niciun fel, am explicat tuturor tot ce am aflat despre acest virus. Le-am povestit ce este hepatita C, în ce condiții se poate transmite, în ce constă tratamentul, dar și faptul că pot avea unele reacții adverse datorită tratamentului foarte dur.

De la început am fost înțeleasă, sprijinită și ajutată de toți cei apropiați mie. Aș vrea să le mulțumesc pentru că sunt alături de mine și să le cer iertare pentru perioadele în care i-am supărat din cauza reacțiilor adverse.

Soțul meu, stând zi de zi alături de mine, știe cel mai bine cât de greu este tratamentul și s-a împiedicat de toate manifestările pe care acesta mi le provoacă.

Dacă sunt momente când ma simt doborâtă de efectele adverse, îmi impun să merg mai departe, continui să merg la serviciu unde am parte de mare înțelegere, încerc atât cât pot să socielizez în timpul liber și să mă descurc cu toate treburile casnice.